Mai mult decat protectia muncii: ce ofera cei mai apreciati dintre angajatori

articol aparut pe Business24.ro

Cand am inceput activitatea, acum 13 ani, principala intrebare era "Pe cine cunoasteti la ITM?".


Erau putini interesati de instruirea "pe bune" sau de elaborarea unor documente care sa reflecte realitatea din cadrul firmei.

De aceea, pe atunci ne luptam cu firmele concurente care facturau asa-zisa "taxa de protectie" si nu livrau nimic doar pentru simplul fapt ca erau arondate la ITM-urile locale.

Tot la vremea respectiva se lucra pe baza unor acte normative elaborate in perioada comunista. Ele erau foarte bine realizate dar total neactualizate, prin urmare, aveau putina sau foarte putina legatura cu realitatea.

Incet-incet situatia s-a schimbat, angajatorii solicita traininguri, este evaluata calitatea acestora, sunt transpuse proceduri de safety la nivel local si sunt solicitate inspectii de verificare a nivelului de conformare.

Departe de o "cultura a protectiei angajatului"

Suntem inca departe de o "cultura a protectiei angajatului" si asta pentru ca, asa cum este conceputa legislatia in acest moment, se pune foarte mult accent pe "productia de documente" si completarea fiselor si mai putin pe actiuni concrete, care sa protejeze realmente angajatul.

De aceea, nu putine sunt companiile care platesc doar pentru "dosarul" necesar in caz de control, abordarea fiind "doar o chestiune de hartii", in ciuda faptului ca doua articole din Codul Penal (340 si 350) prevad de patru ani incoace sanctiuni penale pentru nerespectarea masurilor legale privind activitatea SSM (sanatate si securitate in munca).

Legislatia include foarte multe obligatii pentru angajatori, la fel cum sunt si in legislatia europeana. In schimb, in vestul Europei, legislatia in domeniul SSM este conectata cu sistemul de asigurari de sanatate. In Romania, angajatorii care sunt preocupati de safety, au dezvoltat programe de prevenire si nu au accidente, platesc la fel de mult ca angajatorii care au accidente de munca si se preocupa foarte putin sau deloc de prevenire. In aceste conditii, actualul sistem nu incurajeaza deloc investitiile in astfel de programe de preventie.

De asemenea, exista o cerinta legislativa care, in opinia mea, ar trebui schimbata: cea referitoare la completarea fiselor.

In cazul in care ai o firma cu 2-3 angajati nu este o problema relevanta, dar pentru angajatorii care au 5000 de angajati, devine o problema reala, cu impact financiar asupra bussinesului.

De exemplu, daca luam in calcul si fisele de instruire in domeniul situatiilor de urgenta, pe langa cele de SSM, se aduna, deja, 10.000 de fise. Durata minima de completare a unei fise este de 45 de secunde.

Rezulta ca pentru cele 10.000 de fise din exemplul nostru sunt necesare 125 de ore doar pentru completarea acestora la o singura instruire. Daca luam in calcul un calendar de instruiri trimestriale (4 instruiri pe an) ajungem la 500 ore munca/an doar pentru completarea fiselor.

Deci, un angajat ar trebui sa munceasca aproape trei luni dintr-un an doar pentru completarea fiselor. Daca luam in calcul un salariu net de 3000 de lei, atunci doar costurile salariale directe sunt de aproape 16.000 lei. In aceste conditii nu credeti ca ar fi mai eficient sa reducem timpul cu completarea fiselor si sa il alocam programelor de prevenire de care ar beneficia atat angajatul cat si anagajatorul?

Health& Safety peste granita

In Vestul Europei, SUA sau Canada angajatorii dezvolta programe de prevenire pentru ca o crestere a numarului de incidente/ accidente are un impact direct in business - creste considerabil prima de asigurare a companiei. Asta nu inseamna ca nu se intampla accidente, dar datorita faptului ca legislatia de Health& Safety este conectata cu sistemul de asigurari, cel vinovat plateste.

Un exemplu este cel al unui magazin din Marea Britanie care apartinea unei mari case de moda. In acel magazin o oglinda care nu a fost fixata de perete a cazut si a omorat un copil de 4 ani.

Amenda primita de companie a fost de 1,2 milioane lire sterline dincolo de un proces civil in care se discuta compensatiile pentru familie.

Cei mai expusi angajati la riscul producerii unui accident de munca

Conform statisticilor europene Eurostat din 2015 (astfel de statistici se elaboreaza anual dar timpul de procesare al datelor este unul indelungat pana la intoarcerea angajatului la locul de munca cu un diagnostic definitiv sau incadrarea intr-o categorie de handicap), cele mai multe accidente non-fatale au avut pe primele locuri urmatoarele domenii: productie, comert cu amanuntul si constructii.

Aceste domenii aduna mai mult de 43% din accidentele de munca non-fatale care au avut loc in UE. Daca vorbim de accidente de munca mortale, sectorul constructiilor este "lider", cu peste 21%, urmat de sectorul de productie cu 16,5% si domeniul transporturi si logistica, cu 16% din totalul accidentelor mortale ce au avut loc in UE. In ultimii ani, Romania este numarul 1 in topul tarilor in care s-au inregistrat cele mai multe accidente de munca fatale la nivelul intregii Uniuni Europene, in timp ce numarul accidentelor non- fatale raportat este printre cele mai mici.

In schimb, in cele mai multe tari din Uniunea Europeana, raportul este inversat, numar mare de accidente non-fatale si un numar redus de accidente fatale. Aceste diferente foarte mari de cifre, in cazul accidentelor non-fatale poate fi explicat prin modul de raportare si incadrare, la nivelul UE neexistand o metodologie unitara. Cealalta explicatie este legata de implementarea unui sistem privat de asigurari de sanatate in care cel vinovat plateste.

Potrivit aceluiasi raport Eurostat, cele mai frecvente accidente sunt ranirile, dislocarile, entorsele, contuziile, leziunile interne si fracturile care insumeaza mai mult de 85% din totalul accidentelor de munca. Dincolo de mediile de lucru in care astfel de accidente se intampla in mod traditional (santiere, fabrici, centre logistice) atragem atentia asupra faptului ca si in birou pot surveni o serie de incidente (alunecari, impiedicari, cazaturi), de aceea masurile de preventie ar trebui sa se aplice cu aceeasi precautie.

Afectiuni legate de locul de munca

Una din prioritatile Agentiei Europene pentru Sanatate si Securitate in Munca pentru perioada 2014-2020 este prevenirea afectiunilor legate de munca. Primele doua afectiuni listate in programul agentiei europene sunt afectiunile musculo-scheletale si stresul neuropsihic. O categorie mai putin vizibila in statistici, dar la fel de serioasa, este cea a afectiunilor provocate de statul prelungit pe scaun la locul de munca. In conditiile in care stam pe scaun la birou intre 7 si 8 ore, mai adaugam aici si un stil de viata sedentar, ca si caracteristica a acestor vremuri, ajungem la o serie de probleme medicale precum diabet, obezitate, afectiuni cardio-vasculare, afectiuni dorso-lombare, presiune arteriala, sau hipercolesterolemie.

Generatii expuse

Multe dintre afectiunile amintite mai sus sunt extrem de silentioase iar efectele neplacute incep sa isi faca simtite prezenta intr-un timp relativ lung. Acest timp in care apar diverse simptome poate coincide de foarte multe ori cu perioada in care un angajat se pregateste sa iasa la pensie, asta dupa ce zeci de ani a ignorat sau nu a fost informat in legatura cu toate formele de protectie la locul de munca, indiferent de domeniul sau de activitate.

Altele, precum afectiunile dorso-lombare si cele cardiace se pot resimti mult mai devreme, afectand in acest fel, productivitatea angajatului, ceea ce va duce in mod automat la cheltuieli suplimentare legate de tratamente si un impact direct asupra carierei si nivelului sau de trai.

Recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii in cadrului Planului de Actiune pentru Incurajarea Activitatii Fizice vorbesc despre cel putin 150 de minute pe saptamana de exercitii fizice de intensitate moderata.

Asa ca sa nu va mirati daca in anumite companii din tara sau din strainatate veti afla despre existenta unor programe de kinetoterapie, ca parte a programului de lucru, in care angajatii impreuna cu specialisti fac exercitii de activare a musculaturii, care sa le asigure un nivel de functionare optim la lucru.

Din fericire, Romania incepe sa imprumute din bunele practici in domeniu SSM de la tari care au implementat pe termen lung politici consistente legate de bunastarea angajatilor. De exemplu, in tari precum Marea Britanie, Germania, Irlanda sau Canada, anagajatii beneficiaza din prima zi de lucru la birou de un training legat de ergonomie.

Tot atunci, un angajat care lucreaza, de exemplu, intensiv cu mouse-ul si tastatura va primi toate recomandarile despre amenajarea ergonomica a postului de lucru, inclusiv pozitionarea corecta a corpului fata de birou si accesorii.

De aceea, evaluarea ergonomica a postului de lucru este prima masura pe care ar trebui sa o ia angajatorul pentru identificarea unor masuri de prevenire. Stimularea activitatii fizice este o alta masura prin care angajatorul poate contribui la starea de bine a angajatului sau, nemaivorbind despre punerea la dispozitie a unor spatii de recreere, servicii de kinetoterapie, servicii de evaluare a nivelului de stres sau nivelului de engagement ori teste de identificare a comportamentelor riscante (aplicabile in domenii precum transporturi sau constructii).

​Ce avantaje are angajatorul

Este demonstrat stiintific faptul ca implementarea unor programe de well-being fizic si psihic, adaptate la nevoile angajatilor au efect direct in cresterea engagementului si productivitatii acestora.

Astfel, cu cat un angajat simte ca angajatorului ii pasa de el cu atat creste retentia la locul de munca, fapt ce duce implicit la scaderea costurilor asociate cu recrutarea.

Leave a Reply 0 comments