Pentru a putea gestiona impactul temperaturilor ridicate asupra condițiilor de lucru si acurateței cu care se desfășoară sarcinile de lucru este important să înțelegem cum anume afectează căldura condițiile de lucru.
E important să precizăm că expunerea la temperaturi extreme se aplică atât lucrătorilor în aer liber, în condiții de caniculă, cât și celor care operează echipamente care emană căldură.
In cazul unui incident la locul de muncă, de exemplu, ancheta evenimentului are rolul de a stabili cauza inițială și nu doar pe cea aparentă care poate fi o culpă sau neatenție individuală. Oboseala din cauza programului prelungit sau supra-solicitant, neatenția generată de efortul de a îndeplini mai multe sarcini în același timp sau de lucrul prelungit în condiții de temperatură crescută sunt exemple de cauze inițiale. Măsurile de remediere pe care anchetele incidentelor de muncă trebuie să le includă trebuie să aibă în vedere cu acuratețe aceste cauze inițiale.
Stress-ul termic (provocat de temperaturi extreme, fie că sunt crescute sau scăzute) are efecte cognitive sau fizice și are consecințe directe asupra capacității indivizilor de a-și îndeplini sarcinile de lucru.
Câteva exemple de consecințe care contribuie direct la apariția unor incidente de muncă: confuzie, amețeală, stare de leșin, slăbiciune musculară, crampe musculare.
Pentru minimizarea acestor efecte, angajatorii trebuie să ia măsuri de corecție în primul rând preventiv, dar cu atât mai mult ca urmare a unei anchete privind un incident de muncă. Deși nu poate fi înlăturată, temperatura excesivă este evidentă și chiar predictibilă – ceea ce permite ca măsurile de precauție să funcționeze în sensul ameliorării efectelor.
Pentru a contracara efectele căldurii, este necesar să înțelegem care sunt efectele ei.
In primul rând, excesul de căldura este eliminat prin radiație termică – însă dacă temperatura mediului înconjurător este mai mare decât cea a corpului uman, procesul este inversat și corpul va prelua căldura exterioară. Transpirația funcționează doar dacă poate intra în contact cu aerul și se poate evapora – ceea ce este însă dificil de realizat în condițiile în care corpul este acoperit de haine, cu atât mai mult dacă discutam de echipamente de protecție din materiale speciale.
Căldura excesivă produce deshidratare – organismul pierde apă și săruri în încercarea de a se echilibra termic.
Majoritatea persoanelor sănătoase pot tolera o pierdere de 3-4% din apa din organism până să manifeste simptome evidente. Insă efectele asupra funcțiilor mentale pot apărea deja la deshidratare de 2%.
Ce putem face ?
- Măsuri tehnice – asigurarea unor sisteme de ventilație îmbunătățite pentru circulația aerului și aclimatizarea corpului.
O alternativă o reprezintă și vestele de răcire – foarte practice în interioare cu temperaturi înalte și unde sistemele de ventilație nu pot fi folosite sau nu sunt eficiente.
- Măsuri organizatorice – introducerea unui proces de aclimatizare a noilor angajați în sectoarele cu temperaturi înalte, pentru obișnuirea graduală cu noile condiții. Un program cu pauze mai dese și hidratare corespunzătoare este de asemenea util, inclusiv pentru ajustarea psihică la un nou rol sau job.
In condițiile respective, o monitorizare prin observație din partea colegilor poate fi foarte importantă în identificarea din timp a efectelor negative ale temperaturii ridicate – transpirație abundentă, paloare, crampe musculare, amețeală.
Identificarea rapidă permite și o remediere rapidă – pauză, hidratare, înlăturarea echipamentului de protecție, ventilație suplimentară.
Extrem de important este controlul medical care declara angajatul apt pentru muncă – și care trebuie să aibă în vedere condițiile speciale de lucru; spre exemplu, persoanele cu tensiune crescută sau cu alte boli cardiace au riscuri crescute în condiții de temperatură ridicată.
Așa cum spuneam, temperatura ridicată nu poate fi evitată sau eliminată, însă este predictibilă, ceea ce permite luarea din timp a unor măsuri eficiente pentru protecția angajaților.